Dupa trei luni jalince, fara nici macar o revedere, am vazut o silueta robusta, bine facuta ,intrand pe usa salii in care preda Huan Su Edison. Ochii mi s-au inrosit pe loc. M-au podidit lacrimile si nu m-am putut abtine. Insa trebuia sa termin exercitiul. Huan Su Edison ne-a aliniat pe toti pentru a va da salutul. A fost magic !
Apoi ne-am apropiat de Dumneavoastra . Eu , Ana si ceilalti baieti. Cu totii aveam ochi inrositi. Ne-am imbratisat. V-am simtit emotia. Aveati ochii in lacrimi. Am privit-o apoi pe Ana. Si dansa plangea. Plangea de fericire ! A fst pentu prima oara cand mi s-a intamplat sa plang de fericire.. A fost minunat ! Nu am auzit nimic din ce ziceati. Ma gandeam doar la faptul ca sunteti in fata mea. Va vad, va simt, va aud, va miros..! Apoi v-am aratat ce am realizat in absenta dumneavoastra . Sper ca v-a placut !
Mi-a fost dor de Dumneavoastra ! Mi-a fost dor sa va revad in fiecare luni si joi, sa ma invatati lucruri noi, despre viata, sanatate si, desigur, autoaparare.
Va respect si va iubesc !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu